EX300 70-480 MB2-700 700-505 70-486 070-461 070-462 70-243 JN0-102 70-483

Inseminarea intrauterină, cea mai ușoară metodă de reproducere umană asistată recomandată cuplurilor ce se confruntă cu infertilitatea.

Inseminarea intrauterină (IUI) reprezintă cea mai ușoară metodă de reproducere umană asistată recomandată cuplurilor ce se confruntă cu infertilitatea.

În timpul actului sexual, o mare parte din sperma ejaculată nu trece de colul uterin în trompele uterine unde are loc fertilizarea. Conceptul din spatele IUI este de a izola sperma mobilă și de a o plasa în tractul reproductiv. Prin plasarea spermatozoizilor prin colul uterin în uter, va fi prezentă o cantitate mai mare de spermă în trompele uterine pentru a fertiliza ovulul. Mai multe studii au demonstrat că IUI este mai eficientă decât actul sexual în cazul cuplurilor cu probleme de infertilitate.

Spermatozoizii folosiți în IUI trebuie întâi pregătiți în mod corespunzător. Această procedură este cunoscută sub denumirea de spălarea spermatozoizilor. În funcție de cât de bine sunt pregătiți spermatozoizii folosiți în cadrul procedurii, șansele de succes ale tratamentului pot să crească. Desigur, ca în orice formă de tratament de infertilitate, există câțiva factori variabili, care pot afecta succesul acestui tratament.

În timp ce unele cupluri folosesc spermatozoizii partenerului, alte cupluri pot să aleagă să folosească un donator. Există multe motive pentru care unele cupluri preferă să utilizeze un donator de spermatozoizi. Donatorul de spermatozoizi poate fi cineva pe care cuplul îl cunoaște personal sau un bărbat anonim.

Ciclul IUI începe prin efectuarea de teste de ovulație. Vi se va solicita efectuarea unei analize de sânge în jurul zilei 12 (în funcție de durata ciclului menstrual sau dacă este utilizată stimularea ovariană). Dacă nu se utilizează medicamente, atunci pe baza nivelului LH-ului (hormon luteinizant) natural se va programa IUI. Atunci când este detectat LH-ul, acest lucru indică faptul că ovulația este probabil să apară aproximativ 24 sau 36 de ore mai târziu. Ovulația poate fi spontană, ciclu natural, sau obținută în urma unui tratament monitorizat ecografic și hormonal, de stimulare ovariană.

În ziua inseminării, pacienta se va prezenta cu o proba de spermă recoltată de partener (în ziua respectivă) pentru a permite pregătirea probei IUI. Se recomandă în general, între 3 și 5 zile de abstinență de la ejaculare înainte de recoltarea acestei probe . În cazul în care ejacularea a avut loc mai recent de 3 zile, numărul de spermatozoizi poate fi scăzut. În schimb, în cazul în care a trecut foarte mult timp de la o ejaculare, uneori, calitatea spermei și, în special motilitatea spermei, este afectată.

După ce ați furnizat proba de spermă, embriologul va separa spermatozoizii cu mobilitate bună, care vor fi concentrați într-un volum foarte mic de mediu special și vor fi injectați în cavitatea uterină cu ajutorul unui cateter. Timpul de pregătire în laborator este de 30 de minute până la o oră. Se poate folosi, în funcție de situatie și sperma congelată provenită de la partener sau donator anonim.

Inseminarea se face prin plasarea unui specul în vagin pentru vizualizarea colului uterin. Un cateter mic este plasat prin colul uterin în uter unde este depusă proba de spermă prelucrată a partenerului/ donatorului. Cele mai multe femei consideră procesul IUI relativ nedureros, asemănător cu un examen Papanicolau. Pot exista ulterior unele crampe, dar adesea au legătură cu ovulația mai degrabă decât cu IUI. Cateterul nu se simte în general, deoarece cervixul este deja ușor deschis pentru ovulație. Vi se va cere să vă odihniți pentru aproximativ 15 minute înainte de a pleca.

În cazurile cu azoospermie sau teratozoospermie se poate face inseminare cu spermă de la un donator anonim. În acestă situaţie, cuplul poate alege de la banca de spermă caracteristicile mai importante ale donorului.
La 14 zile de la efectuarea procedurii de IUI, se recomandă determinarea b-HCG-ului din sânge pentru a depista prezența sarcinii.

Infertilitatea, o problemă actuală ce afectează din ce în ce mai multe cupluri, poate fi definită ca incapacitatea unui cuplu de a concepe un copil după un an de contact sexual regulat și neprotejat.

Inapoi la INFERTILITATE